Episodul 5a: Drepturile omului și libertățile fundamentale

Rule of Law Rules

Intenția noastră era să discutăm despre drepturi și libertăți cu Mihaela Vrabie de la Universitatea București, așa cum am anunțat la finalul episodului 4b. Viața a avut alte planuri, așa încât am ajuns „un pic mai sus” pe scara instituțiilor, direct la biroul comisarului pentru drepturile omului de la Consiliul Europei, adică la Strasburg. Ötvös Patrícia lucrează acolo, în calitate de consilier, încă din 2012. Născută în județul Covasna, Patrícia este doctorandă la Universitatea din Neuchâtel, fiind specializată în drept umanitar și drepturile omului, respectiv în dreptul internațional aplicabil conflictelor armate. A mai studiat dreptul la Cluj-Napoca, Oxford, Londra, Haga și Geneva, respectiv a mai lucrat la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tot la Strasburg.

În prima parte a conversației noastre, Patrícia ne ajută să înțelegem relațiile care există între drepturile omului și statul de drept, cu referiri la Declarația Universală a Drepturilor Omului (adoptată în 1948), la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (adoptată în 1950), respectiv la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (adoptată în 2006; în Republica Moldova, aceasta a fost ratificată în 2010, când Convenția a și intrat în vigoare). Făcând legătura cu discuția pe care am avut-o cu Bogdan Dima, înțelegem de la Patrícia Ötvös în ce condiții și în cât timp putem modifica legislația—sau chiar constituția—unui stat democratic, dacă aceasta nu ar respecta pe deplin (sau nu ar fi pe deplin aliniată cu) drepturile și libertățile fundamentale din tratatele internaționale.

Către finalul primei părți, pe fundalul conversației noastre, se aude lătratul unor căței din vecini. Până ce s-au liniștit cățeii, Patrícia a explicat că (deocamdată) există 5 „generații” în privința recunoașterii drepturilor omului. Însă gălăgia din vecini era prea mare, așa încât transcriem aici porțiunea care nu poate fi ascultată, dar care este relevantă pentru ce ne povestește Patrícia, de la min. 12:06 încolo: Din prima generație, fac parte drepturile civile și politice, care au rolul de-a proteja individul față de potențialele abuzuri ale statului. A doua generație cuprinde drepturile economice, sociale și politice referitoare la egalitatea dintre indivizi și exprimarea potențialului lor în condiții de șanse egale. Generația a treia se bazează chiar pe valoarea socială a solidarității, cuprinzând dreptul la un mediu înconjurător sănătos sau dreptul de-a participa la exploatarea patrimoniului comun al umanității. În generația a patra, se vorbește despre bioetică, manipulare genetică, etica în tratamentul uman și în folosirea în anumite scopuri a părților corpului uman. În ultima generație (de fapt, cea mai recentă), se află drepturile care sunt legate de folosirea inteligenței artificiale, protecția datelor personale și noile valențe ale dreptului la viața privată.

Varianta în limba română a podcastului Rule of Law Rules este găzduită de Codru Vrabie (la microfon) și editată de Paul Chioveanu (la montaj). În acest episod, am folosit următoarele melodii de fundal: rinkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv Ticker (de Silent Partner) și Stay With You (tot de Silent Partner), disponibile în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie. Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de la University of Essex, CC BY 2.0—”Human Rights Day—chalking of the steps,” Colchester Campus, decembrie 2015.