EP 112: Bartolomé de las Casas și Mateo Ricci

Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

Descoperirea noilor continente în secolul XVI a revoluționat percepția spațială a lumii și a provocat o dezbatere profundă între filozofi, teologi și scriitori. Bartolomé de las Casas a fost un apărător fervent al drepturilor indigenilor din America de Sud, protestând împotriva abuzurilor comise de conchistatori și aducând în discuție ideea că toți oamenii, indiferent de originea lor, pot primi credința creștină. Las Casas a argumentat pentru convertirea prin persuasiune și nu prin forță și și-a schimbat convingerile despre sclavia africană, recunoscând greșeala de a propune importul de sclavi.

Mateo Ricci, un iezuit celebru pentru misionarismul său în Asia, a ilustrat un alt aspect al contactului intercultural—cel al adaptării culturale. Ricci a încercat să adapteze mesajul creștin la contextul chinez, ajustându-se cultural și lingvistic. A învățat limba chineză și a adoptat stilul de viață al indigenilor, încercând să câștige influență în rândul elitei chineze. Eforturile sale au fost parte dintr-o strategie mai largă a iezuiților de a evangheliza Asia, o misiune care adesea a necesitat diluarea sau reinterpretarea doctrinelor pentru a fi acceptabile în contextul asiatic.

Încercările lui Ricci și ale altor misionari iezuiți de a răspândi creștinismul în Asia nu au fost lipsite de provocări. În timp ce Europa colonială își extindea influența, iezuiții au trebuit să concureze cu protestanții și să facă față refuzului cultural impus de dinastia Ming, care căuta să limiteze influențele străine. Tensiunile au escaladat atunci când Biserica Catolică a încercat să controleze practicile misionarilor, dialogul dintre culturile occidentale și orientale jucând un rol complex în răspândirea creștinismului.

Acești doi gânditori, Las Casas și Ricci, demonstrează impactul profund pe care descoperirea și contactul cu noile continente l-au avut asupra gândirii teologice și filozofice a vremii. Acțiunile lor reflectă începuturile unui dialog cultural global, unul plin de contradicții și adaptări, care a conturat viitoarele relații interculturale dintre Europa și restul lumii.